(Intro - Diogo)
La urma urmei, îngerii nu zboară,
N-a trebuit să privesc către cer
Că să te găsesc pe tine.
(Carolina)
În sfârșit, eu sunt cel care zboară...
(Diogo și Carolina)
Ca să te pot strânge în brațe
Promit să nu te mai las să pleci,
La urma urmei, îngerii nu zboară,
Zboară,
Zboară...
(Diogo)
Am nevoie să-mi fii aproape pentru totdeauna,
Pentru că atunci când ceva este sincer,
Găsesc ceea ce vreau în sinea mea.
Și nu mereu am dreptate,
Dar sper că totul îmi va ieși bine totuși,
Cu tine știu că sunt viu,
Pentru că acum ești alături de mine,
Nu știu cum se face că merit așa ceva.
(Diogo și Carolina)
Cerul este un loc ce se află atât de aproape,
Promit să nu te mai las să cazi.
Știu că avem multe de îndreptat,
Din prima zi când te-am văzut.
La urma urmei, îngerii nu zboară,
N-a trebuit să privesc către cer
Ca să te găsesc pe tine.
În sfârșit, eu sunt cel care zboară,
Ca să te pot strânge în brațe
Promit să nu te mai las să pleci,
La urma urmei, îngerii nu zboară,
Zboară,
Zboară...
(Carolina)
Nu mă mai uit,
Am cerut atâtea lucruri
Și acum pur și simplu sunt mulțumită.
Ai venit și de departe am simțit că era doar începutul,
Mi-ai adus pacea pe care o cunosc numai lângă tine,
Știu că nici măcar nu te merit.
(Diogo și Carolina)
Cerul este un loc ce se află atât de aproape,
Promit să nu te mai las să cazi.
Știu că avem multe de îndreptat,
Din prima zi când te-am văzut.
La urma urmei, îngerii nu zboară,
N-a trebuit să privesc către cer
Ca să te găsesc pe tine.
În sfârșit, eu sunt cel care zboară,
Ca să te pot strânge în brațe
Promit să nu te mai las să pleci,
La urma urmei, îngerii nu zboară.