În ziua-n care ai plecat, am umplut cu lacrimi batista ta
Și-am pus pe mine cămașa ta, ca să simt că nu ești departe.
Nopțile nu se sfârșesc, când nu te simt în casă.
Nici rațiunea, nici orgoliul nu-mi servesc la nimic, dacă nu te am,
Nici rațiunea, nici orgoliul nu-mi servesc la nimic, dacă nu te am.
Ah, iubirea vieții mele, ce ni se întâmplă?
Suferim fiind împreună, plângem fiind departe unul de altul.
Ah, iubirea vieții mele, eu mor fără tine.
Decât să te pierd, prefer să te iubesc și să trăiesc în chin.
În ziua-n care ai plecat, am adormit îmbrățisându-ți amintirile,
Citind acele scrisori trimise când ne-am cunoscut.
Nici timpul, nici distanța nu pot șterge o iubire sinceră.
Timpul te face să-ți lipsească și distanța să-ți dorești s-o ai,
Timpul te face să-ți lipsească și distanța să-ți dorești s-o ai.
Ah, iubirea mea, ce ni se întâmplă?
Suferim fiind împreună, plângem fiind departe unul de altul.
Ah, iubirea vieții mele, eu mor fără tine.
Decât să te pierd, prefer să te iubesc și să trăiesc în chin.