Cum îmi aduc aminte de nopți fără somn
Cînd citeam la lumina lumînării
Și la geam afară
O lume nouă făcută de zăpadă
Un milion de pene ce căd
Un milion de stele ce ating pămîntul
Atît de multe secrete așteptînd să fie descoperite
In mijlocul zăpezii ce cade
Poate eu căd
Spune-mi, trebuie să ating pămîntul?
Poate ca nu voi face niciun sunet
În întunericul tot în jurul
Liniștea unei nopți de iarnă
Îmi aduc amintiri pe care le am în mine
Amintindu-mi de o clară de lună albastră
Pe zăpada căzută
Poate eu căd
Spune-mi, trebuie să ating pămîntul?
Poate ca nu voi face niciun sunet
În întunericul tot în jurul
Îmi închid geamul la noaptea
Lăs pe cerul cu ale ei lacrimi de albă
Și totul aprins de la lumina lumînării
În mijlocul zăpezii ce cade
Și totul e aprins de la lumina lumînării
În mijlocul zăpezii ce cade