Am scris versuri cu sânge,
Dar din greșeală
Am șters cu lacrimi de înger,
Și-a rămas foaia goală,
Și-acum foaia plânge...
Îi e dor de cerneală,
De silabe când accente...
Cad pe vocală.
Iau alta coală..
Curge sudoare din peniță,
Gânduri ies sub soare din temniță,
Orgoliul lasă masca jos de actriță,
Ambrozie vie de viță
Învie simțuri din ființă.
Și-ți zic cât de clar se poate,
În mine le-ard pe toate,
Că sunt bine, că sunt rău,
Că-s pe vine, că-s pe coate,
Nu pot să las deoparte,
Că-s unul dintre gloate
Tripate¹ pe profit,
Tripate că trăiesc jumate.
Că sunt unul dintre ei,
Sunt unul dintre zei,
Care-s orbi,
Care scot cu ciocuri de metal,
Care sorb
Sânge viu, și-mpart un pământ mort,
Ca pe tort...
Măcar eu unu' nu-s de-acord!
Orașu-i un mare bal mascat,
Umblu deghizat,
Văd viitorul printr-un bol de cristal spart,
Mă face distant,
Mă face să scot ghearele din start,
Să-mi ascut colții,
Ascunși după măști de fier ca roboții.
Hoți cu toții,
Privim neputincioși ca idioții
Cum ne furăm copilăria,
Ne privăm de-emoții.
Lacăte la zăvor din spatele porții,
Nu las pe nimeni să intre,
Ascuns dupa sarcasm și cuvinte,
Cinism cât cuprinde,
Inima-i subjugată de minte, te minte
Până rolul te prinde...
Într-o piesă de teatru proastă,
E piesa noastră.
Mâzgălesc rolul vieții mele cu pastă,
Că-s scenarist, regizor, producător și artist,
Compozitor pentru fundal sonor și cascador la risc,
Am scut de fier:
Otravă-n plisc,
Ce-asculți e ce am scurs din el:
Otravă-n disc.
Sunt fraze pe care le scriu greu,
Nu prea îmi deschid sufletul mereu.
Am învățat că suferi tu
Sau superi tu pe altul, eu
Închid în mine tot
Știu că-i prost,
Știu că pot să pun stop,
Știu că pot să scot să nu le îngrop, sunt
Gata să urlu cu voi, sunt unu cât doi,
Personalități multiple, le pun pe foi,
Le rup apoi, le
Scriu din nou,
Le arunc în foc,
Le scriu cu un stil nou,
Le scriu la fel cu-n alt stilou,
Le scot din foc,
(Las' că le sting eu)
Oricum sunt foi la indigo
Ce îngână ce-ți zic eu
Cu vână, cu frică,
Ascultă cum pică.