Alica stătea într-o cameră închisă
Fără să mai zâmbească
Se pare că mereu îi lipsea ceva
Ce o putea face să se simtă specială
Băiatul cu ochii perlaţi a investigat
Fără să înţeleagă de ce
Deci într-o zi el a întrebat-o, direct în faţă
Spune-mi ce pot să fac
Uită-te la albastru, şi du-te acolo sus
Şi adu-mi un gram de nori
El şi pune două aripi sub mâini
Mă voi întoarce cu ceea ce doreşti
Oraşul se micşorează
În adâncul ochilor săi albaştri
Ea rămâne nemişcată şi priveşte
De la fereastră singură cu o pisică albastră
Uh uh uh uh uh uh uh uh uh uh
Alice tot nu era fericită
Ea îşi dorea mai mult
Băiatul cu ochii perlaţi i-a spus
Ce altceva pot face
Priveşte mai sus şi du-te acolo
Şi adu-mi o bucată de albastru
Apoi el a privit-o, i-a spus bine
Mă voi întoarce cu ceea ce doreşti
Oraşul se micşorează
În adâncul ochilor săi albaştri
Ea rămâne nemişcată şi priveşte
De la fereastră singură cu o pisică albastră
Uh uh uh uh uh uh uh uh uh uh
Uh uh uh uh uh uh uh uh uh uh
Alice zâmbeşte doar pentru un minut
Apoi totul revine ca la început
Un minut lipseşte întotdeauna
Un zâmbet infinit
Se poate întâmpla şi ţie
Oraşul se micşorează
În adâncul ochilor săi albaştri
La revedere dulcea mea minune
Eu zbor mai sus în albastru
Ea va rămâne mereu acolo privind
De la fereastră doar cu o pisică albastră
Uh uh uh uh uh uh uh uh uh uh
Uh uh uh uh uh uh uh uh uh uh
Uh uh uh uh uh uh uh uh uh uh