Era atât de mic, îşi pierdea orientarea,
Îi plăceau visurile interzise,
Să te privească în autobuz.
Era atât de mucalit, cu ținuta lui andaluză,
Dacă mama lui îi zicea la 10
El venea odată cu zorii zilei.
Fără avertisment,
Te putea duce cu el.
În paradis ajungeți amândoi fără să priviți,
Fără să cereți voie,
Cu tine a învățat să atingă şi să sărute.
Sunt iubiri ce trec proba timpului
Nu contează aparențele, banii sau vârsta,
Fiindcă tu erai jumătatea lui.
Era martor al acelui instinct animal,
Dacă-l muşcai sub cearceafurile reci
Când toți mergeau la bar.
Era prietenul tău, amant şi nebun după tine,
De atunci nu a mai fost nicio poveste
Care să merite să fie trăită.
Fără avertisment,
Te putea duce cu el.
În paradis ajungeți amândoi fără să priviți,
Fără să cereți voie,
Cu tine a învățat să atingă şi să sărute.
Sunt iubiri ce trec proba timpului
Nu contează aparențele, banii sau vârsta,
Fiindcă tu erai jumătatea lui.