Aceasta este povestea unei zeiţe
Cum nu a fost alta
S-a dus vestea privirii sale de culoare verde ca măslina.
Din tată maur şi mamă creştină,
Cu piele de regină şi trup de sultană,
Îşi mişca mâinile ca o ţigancă
Şi farmecul ei îţi fura sufletul.
Se povesteşte că au fost mulţi cei care
au încercat să o cucerească
Şi încă alţii care au rămas vrăjiţi doar privind-o.
Deşi de multă vreme nimeni nu a mai văzut-o
Eu ştiu că ea nu e o legendă
Şi ştiu foarte bine unde aş putea-o găsi
Pe cea pe care toţi o numesc:
Al Andalus, Al Andalus
Duc numele tău de la Nord la Sud
Al Andalus eşti lumina
Care-l orbeşte pe cel ce te priveşte
Al Andalus, Al Andalus
Strig numele tău în toată lumea
Eşti dorinţă Al Andalus
Şi visez să te fac a mea.
Se spune că au văzut-o plimbându-se prin Alhambra
Şi că în estuarul din Huelva şi-a spălat chipul.
Apoi că au auzit-o cântând în turnul Giralda
Şi a plecat la Jaen.
Şi o fată din Malaga i-a spus că o caut,
Cu cea din Cordoba i-am confundat privirea,
În Cadiz am ştiut că o iubesc
Şi în Almeria a fost a mea.
Acum ştiu unde pot să o găsesc
pe cea pe care toţi o strigă:
Al Andalus, Al Andalus
Duc numele tău de la Nord la Sud
Al Andalus eşti lumina
Care-l orbeşte pe cel ce te priveşte
Al Andalus, Al Andalus
Strig numele tău în toată lumea
Eşti dorinţă Al Andalus
Şi visez să te fac a mea.
Al Andalus, Al Andalus, Al Andalus
(Corul)
Al Andalus, tu mă înnebuneşti
Dă-mi raiul tău, dar încetul cu încetul.
Al Andalus, Al Andalus
Duc numele tău de la Nord la Sud
Al Andalus eşti lumina
Care-l orbeşte pe cel ce te priveşte
Al Andalus, Al Andalus
Strig numele tău în toată lumea
Eşti dorinţă Al Andalus
Şi nu există graniţe ca să te fac a mea.
Aaaaaaa, aaaaaaaaa, aaaaaaaaaa
Al Andalus
Al Andalus, tu mă înnebuneşti
Dă-mi raiul tău, dar încetul cu încetul.