Cum imi lipsesc venirile tale scurte in noaptea asta!
Când mă întrerupeai în timp ce vorbeam, când imi invadai casa,
Pe masa mea îți aruncai sandalele prăfuite,
Apoi râsul acela, ca un leac, îmi Îmbuna ziua.
Acela e mirosul zăpezii cum va fi pentru multă vreme.
Unde-s fulgii de nea care ți se topeau pe picioare?
Ei bine, totul e cum era, nu pot face nimic,
Probabil norocul mă iubește prea puțin...
(refren)
Dacă depinde de mine, de ce nu revii?
De ce nu iei legătura cu mine?
O voi face cu ușurință, dacă depinde de mine.
Spune-mi, ca să pun in loc o inimă nouă, mai mică,
O piele nouă cu o nouă tăietură/ rană,
O voi face cu ușurință, dar nu depinde de mine...