Lume, potolește-te, nu te mai întoarce/ roti,
Nu veni impotriva rușinii noastre.
Cum poate cineva să trăiască cu această dizgrație,
E timpul să dăm crezare conștiinței noastre.
În mijlocul unui foc
Se află capătul unui butoi cu praf de pușcă.
Copii ale căror speranțe și vise curate
au fost furate.
Hai să punem capăt acestui drum, luați-mă de mână,
Hai să ne întoarcem, veniți, să ne întoarcem,
Când am devenit stăpânii acestor regiuni?
Cu ce drept am devenit impărați?
În mijlocul unui foc
Se află capătul unui butoi cu praf de pușcă.
Copii ale căror speranțe și vise curate
au fost furate.
De fapt, suntem la fel, cu toții avem aceeași inimă,
Respirația ne e la fel,
Unul seamănă cu altul când e convenabil,
Suntem la fel călători pe același drum.
În mijlocul unui foc
Se află capătul unui butoi cu praf de pușcă.
Copii ale căror speranțe și vise curate
au fost furate.
Copii, iertați-ne, vă rog,
Am crescut, dar nu ne-am putut schimba drumurile,
Spuneți-ne, învățati-ne din nou,
Spuneți-ne de ce am devenit atât de întinați / murdari și n-am putut rămâne puri?
În mijlocul unui foc
Se află capătul unui butoi cu praf de pușcă.
Copii ale căror speranțe și vise curate
au fost furate.