Superbă era, în preajma ta,
Pe vocea ta corpu-i dansa.
Sub dantela sa se învârtea
Chiar balerina din ea.
Tată, pornit la drum n-ai zis rămas-bun,
Tată, te-ai rupt de-al ei trup, nu ți-o iert nicicum.
Ne doare viața-n lipsa ta,
Suferă ea cum nu-ți poți tu imagina,
Ne doare crunt râsu-n lipsa ta,
Suferă ea, tu nu vei reapărea...
Superbă era, în preajma ta,
Privind-o, făceai din ea
Un basm de-adevăratelea.
Pe tine se sprijinea...
Tată, pornit la drum n-ai zis rămas-bun,
Tată, te-ai rupt de-al ei suflet, nu ți-o iert nicicum.
Ne doare viața-n lipsa ta,
Suferă ea cum nu-ți poți tu imagina,
Ne doare crunt râsu-n lipsa ta,
Suferă ea, tu nu vei reapărea...
Tu, știu, n-o să te-ntorci, nu,
Iar tu n-o să te-ntorci, nu! (x2)
O! tată, n-o să te-ntorci niciodată,
N-o să te-ntorci niciodată, Tată!
TATĂ...!
Zâmbetul său cere ajutor, văduvit de-amor...