Ce-i dreptatea; ce-i prostia -
Am să-ți arăt despre ce-i vorba!
Am fost o elevă silitoare de mică,
Nici nu mi-am dat seama când am crescut.
Gândul ascuțit ca un cuțit
N-am avut de ce să-l am.
Dar nu mă distrez destul, ceva lipsește
Necazurile astea bine-ar fi să fie din vina altcuiva.
Mă simt confuză - SOS.
Așa e:
Țin mereu cont de ce-i la modă;
Citesc știrile din economie pe drum spre lucru;
M-angajez cu mintea-mi fragedă la o companie;
Astea-s regulile de bun simț când ai de muncă.
Ce!? Taci, taci, taci odată -
Sunt mai bine decât crezi!
Ești prea mediocru
Ca să mă-nțelegi, poate...
Ah, ți se potrivește bine
Toată povestea cu "ești normal și la locul tău".
Taci, taci, taci odată -
Nu-i nicio problemă, căci mințile noastre-s făcute complet altfel.
Da, sunt un cetățean model
Așa că, să ridic pumnul în fața cuiva? Nu mersi!
Atunci totuși, mitraliera mea de cuvinte -
Dacă ți-o pun în față, și trag:
N-ar fi genial? N-ai avea ce să faci!
Ai fi nemulțumit, te-ai plânge mereu:
O sadică transformare a minții.
Sunt a dracului de obosită:
Toarnă de băut de-ndată ce paharele-s goale;
Scoate bețele de frigărui ca lumea să mănânce ușor;
Fii între primii la onorat comenzi:
Și-ăsta-i abia minimul necesar de maniere.
Ce!? Taci, taci, taci odată -
Taci dracului din gură, m-am săturat!
E clar, clar, că eu sunt vocea modernității.
M-am săturat să te văd așa,
O parodie la mâna a doua.
Taci, taci, taci odată -
Am să-mi pun ținta pe moaca ta plinuță!
Taci, taci, taci odată.
Taci, taci, taci odată.
Așa-zisul tău geniu sunt eu.
Taci, taci, taci odată -
Sunt mai bine decât crezi!
Ești prea mediocru
Ca să mă-nțelegi, poate...
Ah, e așa de plictisitor:
De câte ori trebuie să-ți mai ascult poveștile?
Taci, taci, taci odată -
Știu că nu-s nici eu așa importantă,
Dar nu-mi pasă, nu-i nicio problemă.