"Intra din ploaie", tu spui - dar nu te dai la o parte
Si sunt prinsa -
O distanța este ...
Deloc, salvează-ma pe mine și acest bodkin -
Clinchet pe acoperis:
Iata! - nu este ploaia; de acolo trebuie sa fie -
Nu-ți voi bea vinul vechi, dragul meu;
Ai ascultat ca sunt nevinovata,
Totusi, iti lași femeia in primejdie
Lasa-ma sa ma vestejesc;
Inima mea este fragila,
Pielea mea palida este de damasc umbrit.
Cand ti-ai ascuns lacrimile,
„Revino!”, ai zis -
Acolo voi fi in curand -
Dar cum am sa fug cand oasele mele, inima mea!
M-au lasat goala -
Dar "fugi" zici tu; Alerg -
Si acolo și atunci prevad ca va veni un timp
Cand din nou mort, voi fi.
Imi spui sa plec fară întarziere -
Plec cu bodkin-ul și cu lacrimile in maini;
Iata! - umbrele, cerul - se coboara;
Asa ca, din lovitura asta, fug inainte sa ma contopesc cu amurgul.
In mintea mea in care salasluieste acest eveniment,
Dar se pare ca nimic nu o va clinti oricum ?!
Dupa toti acesti ani, m-ai lasat in adancuri emotionale -
Drapelul de catifea imbaiat in umbra este atarnat deasupra mea,
Deturnandu-mi sentimentele de la lumea noastra atat de ignoranta:
Toate momentele frumoase impartasite, respinse deliberat -
... o distanță este ...