Ziua de mâine a venit,
Ziua la care n-am visat vreodată,
Ziua de mâine a venit,
Şi a adus sfârşitul a ceea ce a fost.
Când ieri
Viitorul părea atât de simplu,
Iar ieri
Nu-ţi văzusem năluca din priviri.
Aşteptându-ne acolo, vine să spună rămas bun,
Acum preia controlul şi nu-i chip să ne opunem.
Chiar tu ai spus:
Iubirea vrea iubire,
Să discutăm deci,
Curaj găsim noi, ai să vezi,
Dacă şoptim, o să ne-ajute
Să nu ne simtă toţi durerea.
Dar viaţa merge înainte,
Dincolo de durere
Şi viaţa continuă,
Lumea se mai schimbă.
Să trecem peste
Ce-a fost a fost,
Fără alte vise
Şi întrebări.
Nu pot rămâne amici
Acei ce s-au iubit ca noi,
Sau,cine ştie, poate mai târziu,
Acum e prea curând..
Nu-mi voi trăda
Fantezia din nou.
Lumea ştie (Petra răspunde: vom făuri un vis),
Că e zadarnică
O fantezie (Safina răspunde: Vor zice că..)
Sub luna care nu mai luceşte
Peste-amintirile care-au pălit,
Şi vor da vina pe noi.
Dar viaţa merge înainte,
Dincolo de durere
Şi viaţa continuă,
Lumea se mai schimbă.
Să trecem peste,
Ce-a fost a fost,
Fără alte vise
Şi întrebări.
Nu pot rămâne amici
Acei ce s-au iubit ca noi.
Nu-mi voi trăda
Fantezia din nou,
Ca apoi să pier
În ipocrizie.
De la fereastra vieţii mele
Văd iubirea plecând
Spre-a o regăsi mai devreme sau mai târziu.
Ne eliberează de noi înşine.
Dar viaţa merge înainte,
La fel şi noi.