Nu-mi spune , in sumbru ton :
Viata-i doar un vis desart !
Caci sufletul ce-i amortit , el e palit
Iar lucrurile nu-s ceea ce par
Viata-i reala , viata-i sinceritate
Iar groapa nu-i a sa vointa
Desi tarana-i tarana si-n tarana are sa se intoarca
N-a fost al sufletului grai
Far de bucurie , si far' de durere
Este al nostru predestinat finit ori cale
Insa mai cu seama, caci fiece zori
Ne intrevede mai in departari , decat in asta zi
Arta-i far de limite, iar timpu zboara
Iar sufletele noastre, desi puternice si falnice
In continuare, precum tobele
Moartea se adapa catre groapa
In plin camp de lupta
In a vietii flote
Nu fi precum nesabuitul, plutind orbeste !
Fi un ero in batalie !
Nu crede niciun intrevazut viitor , fiece placut el ar parea
Lasa trecutu' a pali
Actioneaza, traieste in viul prezent
Sufletu-ti si Domnu alaturea-ti
Vieti ale maretilor oameni , toate ne amintesc
Putem a ne face sublime vietile
Si, uitand, lasam in urma
Urme in ale timpului nisipuri
Urme, ce poate un alt
Calator peste al vietii solemn naufragiu
Un camarad al unui defectat vapor
Intrevazand, are sa prinda viata
Atunci , sa ne ridicam si facand
Cu suflet pentru orisice destin
Inca tanjind , inca urmarindu-ti visul ...
Invatand a trudi si cea cumpatare a avea