Copacul lyrics

Înalt şi-ngândurat ca visătorul,

Stând între cer şi-ntre pământ stingher,

Crescui şi eu din veşnicul mister

Din care toate îşi pornesc izvorul.

Când seva urcă-n trunchiul meu de fier,

Adâncul îmi trimite-n foi fiorul

Şi simt că-n mine năvăleşte dorul

Pământului de-a fi mai lângă cer.

Iar cerul peste vârful meu se-ndoaie

Şi svonuri tainice din infinit

O gură fac din fiecare foaie.

Şi-n freamătul de foi nelămurit,

Cu şoaptele veciei se-ntretaie

Suspinele pământului trudit.