Nu-ți pot tolera tristețea
Că eu sunt cel pe care îl îneci (te îneci cu mine)
Nu voi permite (permite) niciun pic de fericire
Că de fiecare dată când râzi, mă simt atât de (atât de) vinovat (vinovat),
Mă simt atât de vinovat
Sunt forțat să am vreun regret?
Am devenit minciuna,
Frumoasă și liberă
În propria-mi minte orgolioasă
Ador și urmez nebunia pe care mi-ai dat-o
Oh, vinde-mi infecția, e doar pentru cei slabi
N-am nevoie de simpatie, mizeria care sunt
Am pierdut abilitatea de a picta norii
Că eu sunt cel pe care îl consumi (te consumi cu mine)
Sunt blocat în această zi întunecată, în slow-motion
Că de fiecare dată când fugi, rămân... În urmă (în urmă),
Rămân în urmă
Și îmi aud din nou vocea,
Povestea omului amar, aici sunt
Scutură tăcerea și ascultă ce spune
Mândria liniștită care a devenit minciuna
Oh, vinde-mi infecția, e doar pentru cei slabi
N-am nevoie de simpatie, mizeria care sunt
Vinde-mi infecția, e doar pentru cei slabi
În genunchi însângerați, oh,
Îmi accept soarta
[3x]